Evadarea din realitate

Evadarea din realitate se referă la tendința psihologică în care un individ caută să evadeze de la viața sa de zi cu zi. Aceasta vine sub forme diferite de distragere a atenției, divertisment sau imaginație.

În engleză, există un cuvânt care să definească tendința de evadare. Termenul ”escapism” înseamnă ”tendința de a căuta distragere și alinare de la realitatea neplăcută, în special prin căutarea de divertisment sau angajarea în fantezie”.

Însă, în română, ”escapism” a fost adoptat cu înțelesul de ”concepție filozofică și etică ce preconizează evadarea din cotidian prin contemplarea esențelor spirituale și prin căutarea unui refugiu în atemporalitate”.

Așa că termenul „escapism” poate fi folosit doar în anumite contexte. În acest articol m-am decis să folosesc „evadarea din realitate” pentru circumstanțele în care un individ alege să își petreacă timpul într-un mod distructiv pentru sănătatea lui fizică sau mentală. „Escapism” va fi folosit doar pentru alegerile pe care un individ le face cu scopul de a-și sustrage mintea de la probleme, dar care să îi aducă și alte avantaje, precum bunăstare fizică, mentală sau dezvoltare personală. 

Cu toții căutăm ameliorarea disconfortului sau emoțiilor negative prin angajarea în activități care oferă un sentiment temporar de detașare de lumea reală. Această evadare poate fi de două feluri: constructivă și distructivă.

Evadarea distructivă

Se referă la activități sau comportamente care pot avea consecințe negative pentru bunăstarea ta. Iată câteva exemple:

1. Consumul excesiv de substanțe

Consumul de alcool, droguri sau alte substanțe pentru a scăpa de probleme poate duce la dependență, probleme de sănătate și deteriorarea stării mentale și fizice.

2. Vizionarea excesivă a televizorului sau jocurile video

Petrecerea unui timp îndelungat urmărind emisiuni TV, filme sau jocuri video poate duce la neglijarea responsabilităților, la scăderea activității fizice și la perturbarea tiparelor de somn.

3. Internet și dependența de social media

Navingarea îndelungată pe internet sau pe platformele de socializare poate duce la scăderea productivității, la comparații negative cu standarde ireale de frumusețe și la un simț distorsionat al realității.

4. Mâncatul emoțional

Utilizarea mâncării ca o modalitate de a face față emoțiilor sau stresului poate duce la obiceiuri alimentare nesănătoase, creștere în greutate și, mai târziu, la probleme de sănătate.

5. Sexul 

Activitate sexuală poate oferi o scurtă evadare de la emoțiile negative sau stres, dar nu rezolvă problemele de bază. Folosit ca formă de evadare, sexul poate duce la complicații emoționale și poate crea dificultăți în formarea de conexiuni semnificative bazate pe o intimitate emoțională autentică.

6. Relații toxice

Compromisul de a rămâne în relații nesănătoase pentru a evita să te confrunți cu emoții dificile sau din cauza fricii de a nu rămâne singur, poate duce la daune emoționale pe termen lung.

7. Cosumerism

Cheltuirea excesivă ca o modalitate de a te simți temporar mai bine poate duce la probleme financiare și stres pe termen lung.

Evadarea temporară din realitate este normală și poate servi ca o modalitate sănătoasă de relaxare. Însă, evadarea excesivă poate deveni problematică dacă interferează cu capacitatea unui individ de a-și trata responsabilitățile. Este important să recunoști dacă te-ai implicat într-o evadare nesănătoasă și să iei măsuri pentru a rezolva problemele de bază.

Evadarea constructivă

Escapismul constructiv se referă la angajarea în practici care oferă modalități sănătoase și pozitive de a lua o pauză de la factorii de stres din viața de zi cu zi. Aceste activități vă pot ajuta să vă relaxați și să vă reîncărcați. Câteva exemple de evadare pozitivă:

1. Consumul de artă

Teatrul sau muzica te pot ajuta să te transporți în planuri sau scenarii diferite. O carte captivantă te ajută să te transpui în diferite lumi, prin stimularea imaginației.

2. Activitate fizică

Activitățile fizice precum alergare, drumeții sau yoga te pot ajuta să îți limpeziți mintea și să reduci stresul. Exercițiile fizice stimulează eliberarea de endorfine. Endorfinele interacționează cu creierul pentru a reduce percepția durerii, ceea ce duce la un sentiment de relaxare și bunăstare. În plus, s-a demonstrat că exercițiile fizice ajută la scăderea nivelului de cortizol, denumit deseori „hormonul de stres”.

3. Artă și creativitate

Desenul, pictura, scrisul, cântatul la un instrument muzical sau implicarea în alte activități creative pot oferi o modalitate productivă de a vă redirecționa energia și emoțiile și de a vă distrage atenția de la factorii de stres zilnic.

4. Explorarea naturii 

Petrecerea timpului în natură, fie că este vorba de o plimbare în parc sau de o excursie pe munte, te pot ajuta să te conectezi cu natura și să îți găsești pacea.

5. Mindfulness și meditație

Tehnicile de mindfulness și meditație te pot ajuta să rămâi prezent, să reduci anxietatea și să dezvolți un sentiment de relaxare.

6. Gătitul  

Pregătirea și savurarea unei mese delicioase sau a unor dulciuri de casă pot fi experiențe pline de satisfacție. În plus, oferă o evadare temporară de la preocupările de zi cu zi.

7. Grădinărit

Îngrijirea unei grădini, fie în interior sau în aer liber, poate fi o modalitate terapeutică de a te conecta cu natura printr-o activitate liniștitoare și productivă.

8. Voluntariat

Sprijinul oferit prin voluntariat sau prin servicii comunitare poate aduce scop și împlinire, permițându-ți să te detașezi de la factorii de stres.

9. Învățarea 

Implicarea în activități de dezvoltare, cum ar fi învățarea unei noi limbi, folosirea unui instrument muzical sau dobândirea unei noi abilități stimulează mintea, care nu se mai concentrează pe problemele zilnice.

10. Petrecerea timpului cu cei dragi

Conectarea cu prietenii și membrii familiei, prin conversații, activități comune sau timp de calitate, poate oferi sprijin emoțional și o distragere pozitivă de la stres.

11. Călătorii 

Călătoriile în destinații noi sau activitățile încercate pentru prima dată oferă o pauză de la rutină și experiențe memorabile.

Concluzie

Suntem oameni, iar acest lucru implică imperfecțiunea noastră. Cu toții avem aspecte ale vieții care nu sunt soluționate sau în care ne dorim să ne dezvoltăm. De aici poate apărea și percepția noastră că avem probleme. Pentru că societatea ne-a educat că trebuie să fim într-un anumit fel și noi nu ne-am conformat. Sau pentru că am avut o imagine idealistă în minte. O utopie poate. 

De aceea, pare covârșitor să rezolvăm totul deodată. Așa că uneori avem tendința de a acoperi problemele ca să nu mai pară atât de înspăimântătoare. Iar dacă fuga de realitate este făcută cu moderație, atunci putem vorbi de o evadare sănătoasă. Fuga devine distructivă atunci când ajungem să ne mințim pe noi înșine în legătură cu motivul real al dorinței noastre de evadare. 

Pentru o viață satisfăcătoare e necesară găsirea unui echilibru între evadare și abordarea provocărilor și responsabilităților vieții.