Arta este să îi consoleze pe cei care sunt zdrobiți de viață.Vincent Van Gogh
Fuga de realitate se referă la tendința psihologică în care un individ caută să evadeze de realitatea vieții sale de zi cu zi. Aceasta vine sub forme diferite de distragere a atenției, divertisment sau imaginație.
Definirea termenilor
În engleză, există un cuvânt care să definească tendința de evadare. Termenul ”escapism” înseamnă ”tendința de a căuta distragere și alinare de la realitatea neplăcută, în special prin căutarea de divertisment sau angajarea în fantezie”.
Însă, în română, ”escapism” a fost adoptat cu înțelesul de ”concepție filozofică și etică ce preconizează evadarea din cotidian prin contemplarea esențelor spirituale și prin căutarea unui refugiu în atemporalitate”.
Așa că termenul „escapism” poate fi folosit doar în anumite contexte. În acest articol m-am decis să folosesc „fuga de realitate” pentru circumstanțele în care un individ alege să își petreacă timpul într-un mod distructiv pentru sănătatea lui fizică sau mentală. Escapism va fi folosit pentru alegerile pe care un individ le face cu scopul de a-și sustrage mintea de la probleme, dar care să îi aducă și alte avantaje, precum bunăstare fizică, mentală sau dezvoltare personală.
Cu toții căutăm ameliorarea disconfortului sau emoțiilor negative prin angajarea în activități care oferă un sentiment temporar de detașare de lumea reală.
Evadarea de realitate poate fi de două feluri: constructivă și distructivă.
Evadarea distructivă se referă la activități sau comportamente care pot avea consecințe negative pentru bunăstarea ta. Iată câteva exemple:
- Consumul excesiv de substanțe
Consumul de alcool, droguri sau alte substanțe pentru a scăpa de probleme poate duce la dependență, probleme de sănătate și deteriorarea stării mentale și fizice. - Vizionarea excesivă sau jocurile
Petrecerea unor cantități excesive de timp urmărind emisiuni TV, filme sau jucând jocuri video poate duce la neglijarea responsabilităților, la scăderea activității fizice și la perturbarea tiparelor de somn. - Internet și dependența de social media
Petrecerea prea mult timp pe internet sau pe platformele de socializare poate duce la scăderea productivității, la comparații negative și la un simț distorsionat al realității. - Mâncatul emoțional
Utilizarea mâncării ca o modalitate de a face față emoțiilor sau stresului poate duce la obiceiuri alimentare nesănătoase, creștere în greutate și probleme de sănătate. - Sexul
Activitate sexuală poate oferi o scurtă evadare din emoțiile negative sau stres, dar nu rezolvă problemele de bază. Folosit ca formă de evadare, sexul poate duce la complicații emoționale și poate crea dificultăți în formarea de conexiuni semnificative bazate pe o intimitate emoțională autentică. - Relații toxice
A rămâne în relații nesănătoase pentru a evita să te confrunți cu emoții dificile sau să fii singur poate duce la daune emoționale pe termen lung. - Cosumerism
Cheltuirea excesivă ca o modalitate de a te simți temporar mai bine poate duce la probleme financiare și stres pe termen lung.
Un anumit nivel de evadare este normal și poate servi ca o modalitate sănătoasă de relaxare Însă. evadarea excesivă poate deveni problematică dacă interferează cu capacitatea unui individ de a-și aborda responsabilitățile. Este important să recunoști dacă te-ai implicat într-o evadare nesănătoasă și să iei măsuri pentru a rezolva problemele de bază.
Escapismul (evadarea constructivă) se referă la angajarea în practici care oferă modalități sănătoase și pozitive de a lua o pauză de la factorii de stres din viața de zi cu zi. Aceste activități vă pot ajuta să vă relaxați și să vă reîncărcați.
Câteva exemple de evadare pozitivă:
- Consumul de artă
Vizionarea unui film bun sau ascultatul muzicii te poate ajuta să te transporți în planuri sau scenarii diferite. O carte captivantă te ajută să te transpui în diferite lumi, prin stimularea imaginației. - Activitate fizică
Activitățile fizice precum alergare, drumeții sau yoga te pot ajuta să îți limpeziți mintea și să reduci stresul. Exercițiile fizice stimulează eliberarea de endorfine. Endorfinele interacționează cu creierul pentru a reduce percepția durerii, ceea ce duce la un sentiment de relaxare și bunăstare. În plus, s-a demonstrat că exercițiile fizice ajută la scăderea nivelului de cortizol, deseori denumit „hormonul de stres”. - Artă și creativitate
Desenul, pictura, scrisul, cântatul la un instrument muzical sau implicarea în alte activități creative pot oferi o modalitate productivă de a vă redirecționa energia și emoțiile. Angajarea în hobby-uri sau activități creative, cum ar fi pictura, scrisul sau lucrarea de meșteșuguri, pentru a distrage atenția de la factorii de stres zilnic. - Explorarea naturii
Petrecerea timpului în natură, fie că este vorba de o plimbare în parc sau de o excursie pe munte, vă poate ajuta să vă conectați cu natura și să găsiți pacea. - Gătitul
Pregătirea și savurarea unei mese delicioase sau a unor dulciuri de casă poate fi o experiență senzorială plină de satisfacție. În plus, oferă o evadare temporară din preocupările de zi cu zi. - Grădinărit
Îngrijirea unei grădini, fie în interior sau în aer liber, poate fi o modalitate terapeutică de a te conecta cu natura printr-o activitate liniștitoare și productivă. - Voluntariat
Sprijinul oferit prin voluntariat sau prin servicii comunitare poate aduce scop și împlinire, permițându-ță să te detașezi de factorii de stres. - Învățarea
Implicarea în activități de dezvoltare, cum ar fi învățarea unei noi limbi, folosirea unui instrument muzical sau dobândirea unei noi abilități stimulează mintea, care nu se mai concentrează pe problemele zilnice. - Petrecerea timpului cu cei dragi
Conectarea cu prietenii și membrii familiei prin conversații, activități comune sau timp de calitate poate oferi sprijin emoțional și o distragere pozitivă de la stres. - Călătorii
Călătoriile în locuri noi sau activitățile încercate pentru prima dată oferă o pauză de la rutină și experiențe noi.
Concluzie
Suntem oameni, iar acest lucru implică faptul că suntem imperfecți. Cu toții avem aspecte ale vieții care nu sunt soluționate sau în care ne dorim să ne dezvoltăm. De aici poate apărea și percepția noastră că avem probleme. Pentru că societatea ne-a zis ca trebuie să fim într-un anumit fel și noi nu ne-am conformat. Sau pentru că am avut o imagine idealistă în minte. O utopie poate.
De aceea, pare covârșitor să rezolvăm totul deodată. Așa că uneori avem tendința de a acoperi problemele ca să nu mai pară atât de înspăimântătoare. Iar dacă escapismul este făcut cu moderație, atunci putem vorbi de o evadare sănătoasă. Fuga devine distructivă atunci când ajungem să ne mințim pe noi înșine în legătură cu motivul real al dorinței noastre de evadare. Pentru o viață satisfăcătoare e necesară găsirea unui echilibru între evadare și a abordarea provocările și responsabilitățile vieții.