Standarde de frumusețe

Se spune că frumusețea stă în ochii privitorului. Numai că societatea ne-a învățat că dacă ochii sunt mai mulți și cad de acord, atunci putem crea niște standarde.

De regulă, nu sunt genul de persoană care urmărește tendințele în materie de frumusețe. Nici nu prea ma machiez, pentru că prefer să folosesc timpul acela pentru o activitate mai interesantă pentru mine: somnul.

Numai că am și eu momentele mele în care mi se pare că nu îmi place ceva la mine. Zâmbetul. Iar pe lângă vizita la ortodont pe care tot amânasem să o fac, remarcasem de mult timp că atunci când zâmbesc, buza de sus îmi dezvelește gingia și nu are un aspect estetic.

M-am gândit la opțiunea de a încerca acid hialuronic, însă nu mă tenta faptul că buzele capătă un volum mai mare care mi se pare nenatural. Așa că discutam dilema mea cu o colegă și mi-a zis ca e ceva specific pentru problema mea.

Procedura se numește ”gummy smile” și consta în injectarea toxinei botulinice în mușchiul buzei superioare, astfel încât să înghețe zona respectivă și buza de sus sa nu se mai ridice atât de mult la zâmbet.

Așa că am zis să încerc procedura asta. Ce altceva ar fi putut decurge prost? Citisem ca e posibil ca rezultatul să nu funcționeze după prima injectare și să fie nevoie o a doua. Dar aș fi văzut în timp.

Am căutat o clinică și am ales un medic în funcție de testimoniale. Acolo mi-a explicat cum funcționează procedura. Am întrebat dacă sunt riscuri, mi-a zis ca nu. Cu toate că eu citisem pe internet că există posibile efecte adverse printre care infecție, vânătăi, slăbirea mușchiului și alungirea buzei de sus, care poate da un zâmbet asimetric.

Însă m-am gândit că statistic sunt șanse mici să mi se întâmple.

Așa că m-am pus pe scaun și după cele trei înțepături aveam de așteptat 7-10 zile ca rezultatul să apară.

Numai că rezultatul a început să apară mai devreme. Cu toate că problema mea era parțial rezolvată, apăruse alta. Pentru că nu mai puteam să încordez mușchiul, aveam probleme și când mâncam. Nu mai reușeam să închid gura cum trebuie și simțeam cum îmi cade mâncarea în timp ce mestec.

Iar ca să beau cu paiul, nici vorba. M-am bucurat de o limonadă direct din borcan, buzele mele nu se mai descurcau să tragă lichidul dinăuntru. Iar când încercam să trimit pupici în aer, aveam doar o schimonosire ciudată, în care buza de sus doar se mișca puțin.

De ce trebuia să fac eu asta?

Ca să intru în anumit standard de frumusețe impus de societate și acceptat și de mine.

Așa că mă gândeam, cât de des ne chinuim să intrăm în tipare de frumusețe create de societate în funcție de locurile și timpurile în care trăim?

Dacă ne-am fi născut în altă epocă, am fi dorit să arătăm cu totul altfel.

Standarde de frumusețe în istorie

Standardele de frumusețe au evoluat semnificativ de-a lungul timpului și au existat mai multe schimbări notabile și diferențe mari în diferite epoci și culturi.

• În Egiptul Antic (3000 î.Hr. – 30 î.Hr.), frumusețea era asociată cu simetria feței. Atât bărbații, cât și femeile, purtau creion negru și machiaj pentru a-și pune ochii în evidență. Pielea deschisă era considerată atrăgătoare, deoarece simboliza o clasă socială superioară, iar femeile foloseau plumb alb și cretă pentru a-și lumina pielea.
• În timpul Renașterii (secolele XIV – XVII), corpul feminin ideal era voluptuos și curbat. Femeile căutau să aibă un abdomen rotunjit, sânul amplu și șoldurile pline. Pielea palidă încă era foarte apreciată, deoarece indica o viață plină de timp liber și bogăție. Femeile foloseau produse cosmetice albe, pe bază de plumb, pentru a obține un ten mai palid.
• În epoca victoriană (1837-1901), un aspect modest și delicat era considerat ideal. Femeile aspirau la o talie minusculă, obținută prin corsete, care puneau în evidență o siluetă de clepsidră. Pielea palidă era încă la modă, deoarece indica faptul că o femeie aparținea clasei superioare și nu se implica în muncă în aer liber.
• În epoca contemporană (începând cu anii 2000) sunt la modă operațiile de mărie a sânilor, feselor, injecțiile cu acid hialuronic pentru mărirea buzelor sau toxină botulinică pentru estomparea ridurilor. Popularitatea acestor proceduri poate fi atribuită influențelor culturale, reprezentării mass-media și ascensiunii platformelor de social media.

Tendințele de frumusețe sunt subiective. Dacă ne-am fi născut în alte timpuri, ne-am fi dorit să arătăm cu totul altfel, în funcție de cerințele societății.

Pe lângă diferențele de-a lungul istoriei, standardele de frumusețe variază semnificativ și în funcție de cultură. Influențele culturale modelează percepțiile despre frumusețe. Acestea reflectă valorile, normele și estetica unei anumite societăți.

Standardele de frumusețe pot diferi în funcție de contextul cultural:

• Forma și dimensiunea corpului

Societățile occidentale aprobă adesea silueta subțire ca ideal de frumusețe, în timp ce în unele culturi africane și polineziene, o dimensiune mai mare a corpului este considerată atractivă și simbolizează sănătatea, fertilitatea și prosperitatea. În unele culturi asiatice, poate fi preferată o siluetă zveltă, dar curbată.

• Tonul pielii

Standardele culturale de frumusețe referitoare la nuanța pielii pot varia foarte mult. În multe culturi occidentale, pielea bronzată este adesea asociată cu sănătate și vitalitate. Cu toate acestea, în unele culturi din Asia de Est, pielea mai deschisă este în mod tradițional dorită, simbolizând statut social și frumusețe. În unele părți ale Africii, un ten mai închis este apreciat.

• Trăsături faciale

Diferite culturi pot avea preferințe specifice pentru trăsăturile feței. De exemplu, în unele culturi din Asia de Est, trăsăturile precum un nas mai mic, ochii mari și o față în formă de V sunt adesea considerate atractive. În schimb, unele culturi africane sunt de dorit buzele mai pline, nasurile mai late și contururile feței mai pronunțate.

• Păr

Preferințele părului pot varia și de la o cultură la alta. De exemplu, în multe culturi occidentale, părul drept și neted este adesea favorizat, în timp ce în unele culturi africane, texturile naturale ale părului și coafurile elaborate. În culturile din Asia de Sud, părul gros și lung este considerat atractiv.

• Simboluri culturale

Anumite simboluri culturale, cum ar fi portul tradițional, modificările corporale (de exemplu, tatuaje, piercing-uri) sau practici specifice de îngrijire, pot influența standardele de frumusețe într-un anumit context cultural. Aceste simboluri au adesea o semnificație culturală sau istorică și contribuie la percepția frumuseții în cadrul comunității.

Frumusețea este un construct social care poate varia foarte mult, iar ceea ce este considerat frumos într-o cultură poate diferi de alta. Acceptarea diversității culturale și aprecierea diferitelor definiții ale frumuseții pot duce la o perspectivă mai incluzivă.

Frumusețea din perspectiva neuroștiinței

În timp ce neuroștiința nu pune un accent principal pe standardele de frumusețe în cercetarea sa, studiile pot ajuta la descoperirea modului în care creierul procesează și percepe frumusețea. Cercetătorii folosesc tehnici de neuroimagistică pentru a identifica regiunile și rețelele creierului implicate în experiențele estetice. Această cercetare ajută la elucidarea modului în care creierul răspunde la stimulii vizuali asociați cu frumusețea, cum ar fi fețele, peisajele sau arta.

• Standardele de frumusețe gravitează adesea în jurul trăsăturilor și atractivității feței. Investigațiile neuroștiințifice au dezvăluit că anumite trăsături și structuri simetrice ale feței sunt percepute în mod universal ca fiind mai atractive.
• Neuroestetica este un domeniu aflat la intersecția psihologiei și neuroștiinței. Aceasta explorează modul în care creierul procesează și răspunde la frumusețe, examinând corelațiile neuronale ale experiențelor estetice și răspunsurile emoționale pe care le provoacă. Experiențele estetice pozitive, cum ar fi vizualizarea operelor de artă sau ascultarea muzicii bune, activează zonele creierului asociate cu recompensă și plăcere.
• Neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a se adapta și de a se schimba ca răspuns la experiențe. Standardele de frumusețe, adesea influențate de factori culturali și societali, ne modelează percepția despre frumusețe. Cercetarea neuroștiințifică poate ajuta la elucidarea modului în care normele culturale și experiențele individuale modelează căile neuronale implicate în percepția și preferința frumuseții.

Deși neuroștiința contribuie la înțelegerea noastră a percepției frumuseții, nu dictează standarde specifice de frumusețe. Neuroștiința ajută la descoperirea mecanismelor neuronale care stau la baza percepției frumuseții.

Frumusețea din perspectivă psihologică

Din punct de vedere psihologic, standardele de frumusețe sunt influențate de diverse procese psihologice. Iată câteva teorii și perspective:

1. Teoria evoluționistă sugerează că anumite aspecte ale standardelor de frumusețe sunt influențate de factori evolutivi. De exemplu, trăsăturile faciale simetrice și proporțiile corporale sunt adesea considerate atractive, deoarece pot indica o stare bună de sănătate și fitness genetic.
2. Teoria comparației sociale presupune că indivizii își evaluează propria atractivitate și valoarea de sine comparându-se cu ceilalți. Standardele de frumusețe, adesea influențate de reprezentările media și normele sociale, modelează imaginea idealizată cu care indivizii se compară. Acest proces poate duce la nemulțumire corporală și probleme de stimă de sine, când indivizii percep o discrepanță între propriul aspect și idealul de frumusețe al societății.
3. Prejudecățile cognitive pot influența percepția frumuseții. De exemplu, efectul halo se referă la tendința de a percepe indivizii cu trăsături fizice atractive ca având alte trăsături pozitive, cum ar fi inteligența sau bunătatea.

Standardele de frumusețe pot influența semnificativ imaginea corpului și percepția de sine. Persoanele care interiorizează idealurile societale de frumusețe pot experimenta nemulțumire corporală, imagine de sine negativă și probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburările de alimentație. Factorii precum rețelele sociale, influența colegilor și feedback-ul legat de aspect pot contribui la formarea preocupărilor legate de imaginea corpului.

Cu toate acestea, există și tendințe și altfel de aspecte care au câștigat proeminență în ultimii ani:

1. Există un accent tot mai mare pe incluziune și diversitate în standardele de frumusețe. Oamenii contestă definițiile înguste ale frumuseții și pledează pentru reprezentarea diferitelor tipuri de corp, tonuri de piele, vârste și identități de gen. Această tendință celebrează individualitatea și promovează acceptarea de sine.
2. Multe persoane înclină spre un machiaj mai natural și minimalist. Există un accent sporit pe îmbunătățirea trăsăturilor cuiva, mai degrabă decât pe mascarea lor cu machiaj intens.
3. Sănătatea și strălucirea pielii: Există o schimbare către prioritizarea rutinelor de îngrijire a pielii și adoptarea unei abordări holistice a frumuseții.
4. Sustenabilitate și frumusețe ecologică: Pe măsură ce preocupările de mediu cresc, mulți oameni caută opțiuni de frumusețe ecologice și durabile. Acestea includ alegerea produselor cu ambalaje reciclabile, vegane și sprijinirea mărcilor cu practici transparente și etice.
5. Frumusețea este privită din ce în ce mai mult ca un concept holistic legat de bunăstarea generală. Accentul se extinde dincolo de aspectul exterior pentru a include sănătatea mentală și fizică. Practici precum meditația, exercițiile fizice, îngrijirea de sine și menținerea unui stil de viață echilibrat sunt văzute ca componente esențiale ale frumuseții.

Înțelegerea proceselor implicate în percepția frumuseții și standardelor de frumusețe ajută la deslușirea modului în care factorii sociali și individuali ne modelează percepția asupra atractivității și ne influențează percepția de sine. De asemenea, evidențiază importanța promovării noțiuni de frumusețe diversă și a respingerii idealurilor nerealiste de frumusețe.

De aceea, vă sfătuiesc să vă creșteți încrederea în sine și să vă gândiți de două ori dacă ceea ce doriți să faceți cu corpul vostru o faceți pentru voi, pentru cei din jur sau doar ca să susțineți un standard de frumusețe inutil.